Motivele demisiei directorului ICR New York, Corina Șuteu: „Nu vreau să iau parte la AGONIA INSTITUȚIONALĂ”

Corina Șuteu, care, până vineri, a ocupat, timp de șase ani, funcția de director al Institutului Cultural Român (ICR) din New York, a detaliat, într-o scrisoare remisă MEDIAFAX, motivele demisiei sale și a Oanei Radu, vicepreședinte al instituției.

Decizia „vine ca un răspuns natural la șirul de măsuri luate în defavoarea instituției pe care am slujit-o cu pasiune și competență în ultimii șase ani. Schimbarea mandatului Institutului Cultural Român, realizată agresiv, în absența totală a unei dezbateri publice și în contradicție cu atitudinile și luările de poziție ale unui număr impresionant de oameni de cultură și de artiști din România și din străinătate, blocarea fondurilor institutului pentru toamna lui 2012 și compromiterea astfel a unor proiecte deja angajate în colaborare cu parteneri instituționali americani, imposibilitatea de a planifica programul institutului pentru anul viitor și, nu în ultimul rând, reîntoarcerea unei abordări arhaice în politica culturală externă a României au determinat depunerea demisiei”, spune Corina Șuteu în această scrisoare.

Potrivit documentului semnat de fostul director al ICR New York, „viziunea emancipată, modernă și sistematizată pe care echipa aflată sub conducerea lui Horia-Roman Patapievici a pus-o în practică în ultimii ani este definitiv compromisă”. Acesta este și motivul pentru care conducerea ICR New York a decis să nu asiste la „agonia instituțională”, așa cum a calificat Corina Șuteu, din perspectiva experienței sale de 20 de ani în cooperare instituțională, viitorul Institutului Cultural Român, a cărui activitate „a reușit să sincronizeze România la caracterul conectiv al lumii moderne, doar cu ajutorul echipei Patapievici”.

„Atât eu, cât și Oana Radu rămânem fidele acestui spirit bazat pe expresia liberă a artelor, pe cosmopolitism și pe schimb cultural interactiv”, se mai arată în mesajul Corinei Șuteu.

Institutul Cultural Român din New York este una dintre cele mai importante și active filiale ale ICR din străinătate.

Corina Șuteu a condus ICR din New York începând din anul 2006.

Ea și-a început cariera în calitate de critic de teatru în România. A devenit interesată de sectorul managementului cultural imediat după căderea comunismului în România. În 1991 a devenit director al Uniunii Teatrale din România (UNITER), iar în 1995 a devenit director al Mastere Specialisee Europeen en Management des entreprises culturalles (Dijon, Franta) și președinte al Forumului rețelelor culturale europene. În 1998 a fondat asociația ECUMEST. Între 2005 – 2006 a editat cartea „Arts Politics and Change” (ca urmare a programului „Policies for culture”), publicată la Amsterdam, și a lansat la Columbia University volumul „Another Brick in the Wall, a Critical Overview of Cultural Management in Europe”.

Demisiile Corinei Șuteu și a Oanei Radu de la conducerea ICR New York au venit în contextul trecerii Institutului Cultural Român din subordinea Președinției în cea a Senatului, fapt care a determinat demisia întregii conduceri a ICR București și preluarea șefiei instituției de către Andrei Marga.

Într-o conferință de presă susținută pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curții Constituționale de a declara drept constituțională Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/ 2012 prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Președinției în cea a Senatului, fostul președinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, și foștii vicepreședinți Tania Radu și Mircea Mihăieș și-au prezentat motivele pentru care și-au dat demisia de la conducerea institutului.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituției, care trece „de la autoritatea simbolică a președintelui în subordinea efectivă a Senatului”, ci se modifică și misiunea ICR, care urmează să se ocupe de „identitatea națională a românilor” de peste granițe, așa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 și așa cum a precizat și ministrul Culturii, Puiu Hașotti.

Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci și schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

Solidari cu fosta conducere a ICR au fost numeroși oameni de cultură din România și din străinătate, printre care Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie și Andrei Șerban. Lor li s-au alăturat reprezentanți ai mediului de afaceri, jurnaliști, colaboratori și simpatizanți ai ICR, care au cerut ca Guvernul să revoce OUG nr. 27/ 2012, considerând-o un act de politizare a instituției de cultură.

În ciuda protestelor, Senatul a votat în plen, pe 11 septembrie, numirea lui Andrei Marga la conducerea ICR. Învestirea s-a făcut fără audierea în comisiile de specialitate, întrucât Andrei Marga a fost plecat din țară, în Germania, unde a pregătit tipărirea unui volum personal, în traducere. Acesta a revenit la București luni, când, potrivit surselor din cadrul ICR, s-a instalat la șefia instituției.

Comisia de cultură din Senat îi va audia, marți dimineață, pe Dan Croitoru și pe Horia Gârbea, propuși de PDL, respectiv PSD, pentru posturile de vicepreședinți ai Institutului Cultural Român, a anunțat președintele comisiei, Sergiu Nicolaescu. După audierea în Comisia de cultură, Dan Croitoru și Horia Gârbea vor fi votați în plenul Senatului pentru a deveni vicepreședinți ai ICR.

Celelalte propuneri pentru funcțiile din consiliul de conducere al ICR sunt scriitorul Ștefan Mitroi și directorul bibliotecii județene Argeș, Octavian Sachelarie, din partea PSD, respectiv Vlad Păunescu – directorul general al Castel Film – și Adriana Popescu – director pentru comunicare al Teatrului Național București – din partea PDL. De asemenea, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România a înaintat conducerii Senatului propunerea ca Ștefan Gheorghiu să facă parte din consiliul de conducere al ICR.

Alina Dan, [email protected]